duminică, 19 aprilie 2009

Inceputurile mele cu davaua(II)(Weekend cu mama)

Minunata mea aventurã cred cã a început cu faptul cã uram pe toata lumea. Nu aş putea spune cã aveam cea mai fericitã situaţie acasã, dar nu ãsta a fost neapãrat motivul care a dus la experienţa mea cu heroina. Oricum, de pe la 12-13 ani simţeam cã ceva nu e în regulã şi cã de fapt nu îmi gãsesc împlinirea în nimic. Pe la 14 ani eram ceea e se poate numi o adevaratã rockeritzã, cu toate accesoriile de rigoare, dar trebuia sã stau acasã tot timpul şi sã am grijã de nepotzica mea, care avea un an. Mama fiind plecatã în Spania la muncã de când eu aveam trei ani, eu am fost crescutã de sora mamei şi de soţul ei, adicã unchiul meu. Nu aş putea spune cã am avut cea mai fericitã relaţie cu ei sau cu verişorul meu. Mãtuşa mea este o femeie bunã şi înţelegãtoare, dar unchiul cred cã a provocat ruptura mea de familie şi dorinţa de a fugi de acasã, ceea ce de altfel s-a şi întâmplat.

Conflictele s-au adunat din mai multe… în principal pentru cã nu mã acceptau pentru ceea ce eram, criticau mereu, şi el şi verisorul meu, dar mai ales el, tot ce fac, nu aveam voie sã ascult muzicã, nu aveam voie sa port hainele pe care le vroiam. Unchiul meu vroia sã mã oblige sã port fustã, mereu ţipa la mine când ma vedea în blugi, sau în blugi şi tricou negru, costumaţia mea favoritã. Şi multe multe alte conflicte, care au dus la fuga mea de acasã. Am fugit şi pentru cã vroiam sã gust adevãrata libertate, sã vãd lumea, de mult visam la momentul în care o sa fiu liberã şi independentã, şi eram convinsã ca voi reuşi şi cã în câteva sãptãmâni îmi voi gãsi şi o slujba şi cã totul va fi ok.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu