miercuri, 23 decembrie 2009
Mi-e dor...
Mi-e dor.
Mi-e dor si doare.
Mi-e dor de toti cei pe care i-am pierdut.
De toti cei care sunt acolo sus...si nu numai.
Mi-e dor de vremurile demult trecute,de copilarie,de perioada in care credeam in Mos Craciun,de prietenii de atunci,de vacantele la tara cand bunicu`(Dumnezeu sa-l ierte!) ma plimba cu sania prin tot satul,de vremea cand bunicu` punea 10 paturi pe porcul abia sacrificat pt. ca eu sa ma urc pe el pentru a-mi invinge frica.
Mi-e dor de bradul natural care a fost inlocuit de unul din plastic fara personalitate.
Mi-e dor si doare...........
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vad foarte aproape gindurile noastre...
RăspundețiȘtergereDor
Mi-e dor sa nu-mi mai fie dor de tine,
Un dor enorm ce ma paralileaza.
Un dor ce vine, si cind pleaca iarasi vine.
Ma imortalizeaza.
Amor , destin, viata ce sfirseste,
De dorul tau ce ma calauzeste.
Urasc, iubesc, dar dorul nu ma lasa,
Prizoniera care cit-odata e mireasa.
Cind totul se sfirseste, totul iarasi vine.
Chiar si-ochii mei sunt plini de tine.
Urasc, iubesc, dar de ce nu ma lasa,
Sa uit ca-mi este dor, ca sunt mireasa?!
Mi-e dor sa nu-mi mai fie dor de tine.
Otrava ta inca-mi mai curge-n vine.
Bolnava sunt de tine..... am obosit,
Sa-mi fie dor de-un monstru otravit.
Urasc, iubesc, dar nu mai inceteaza,
Sa simt ca totul ma elibereaza,
Mi-e dor sa uit, dar si uitarea ma tradeaza,
Dulce visare.... cosmarul nu-nceteaza.
Urasc, iubesc , iar inceputul nu mai inceteaza
sa fie un sfirsit,
Caci tot sfirsitul e un inceput.